Drumul Matasei din China Antica

Drumul Mătăsii din China antică

Drumul mătăsii pe care China l-a deschis cu peste 2000 de ani în urmă este foarte renumit. Acesta, ca punte de legătură dintre China şi ţările asiatice, europene şi africane, a adus o contribuţie importantă la schimburile materiale şi spirituale dintre Est şi Vest. Drumul mătăsii a fost deschis în China antică şi a străbătut Asia centrală, Asia de sud şi Asia de vest, Europa şi Africa de nord. Datorită faptului că o mare cantitate de produse din mătase a fost transportată pe acest traseu în Europa şi Africa de Nord, drumul a fost supranumit „Drumul Mătăsii”. Drumul Mătăsii s-a format, în linii mari, în timpul dinastiei Han (secolul l înaintea erei noastre). În vremea aceea, traseul sudic al acestui drum trecea prin Afganistan, Uzbekistan, Iran şi oraşul Alexandria din Egipt. Alt traseu trecea prin Pakistan, Kabul în Afganistan şi ajungea în zona Gofului Persic. Iar pornind de la Kabul, spre sud,  poţi ajuge în oraşul Karaci din Pakistan de astăzi, sau, pe mare, poţi ajunge în Iran şi la Roma.          Între secolele 2 î.e.n. – secolul 2 e.n., „Drumului Mătăsii” parcurgea 4 imperii: Imperiul Roman în Europa, Imperiul parţilor din Asia de Vest, Imperiul Kushan din Asia centrală şi dinastia Han din Asia orientală. Formarea „Drumului Mătăsii” a promovat schimburile dintre cele 4 civilizaţii antice. Prin intermediul „Drumului Mătăsii” se desfăşurau schimburi frecvente dintre Est şi Vest. Potrivit documentelor antice din China, un număr de plante (care au, în scrierea chineză, caracterul „Hu”), cum sunt nuc, morcov şi piper, au fost aduse din Vest. În dinastia Tang (secolul 7-9 era noastră) „Drumul Mătăsii” a trecut prin perioada cea mai prosperă. Schimburile de mărfuri dintre China şi ţările din vest au cunoscut o mare dezvoltare. Păsări şi animale rare, bijuterii, mirodenii, vase de porţelan, monezi de aur şi argint din vest, muzică, dansuri, artă culinară, îmbrăcăminte din Asia centrală şi Asia de vest – toate acestea au fost aduse în China. În schimb produsele şi tehnicile chinezeşti cum erau mătasea, viermii de mătase, hărtia, tiparul, obiecte lăcuite şi porţelan, praful de puşcă şi busola au fost introduse în diferite ţări, aducând o contribuţie majoră la civilizaţia mondială. Paralel cu shimburile materiale, schimburile culturale de pe „Drumul Mătăsii” erau foarte dinamice. Budismul, una din cele 3 religii importante ale lumii, a pătruns pe la sfârşitul dinastiei Han de vest (206-220 înaintea erei noastre). În groapa de la Kezer din Xingjiang uigur, săpată în secolul 3, se găsesc acum circa 10.000 de fresce, reprezentând urmele pătrunderii budismului din India în China. Se presupune că budismul din India a fost adus de-a lungul „Drumului Mătăsii” în localitatea Kezer din Xingjiang uigur, apoi la Dunghuang din Gansu şi în cele din urmă în regiunile interioare ale Chinei. De-a lungul „Drumului Mătăsii” se găsesc gropi budiste cum sunt Groapa Mogao din Dunhuang, provincia Gansu, Groapa de piatră Longmen din oraşul Luoyang, provincia Henan, vestigii care sînt mărturii ale schimburilor culturale dintre Est şi Vest de pe acest drum. Astăzi acestea sunt înscrise pe lista patrimoniului cultural mondial. După secolul al 9-lea, paralel cu schimbarea configuraţiei politice şi economice de pe continentul asiatic şi european, mai ales datorită dezvoltării navigaţiei, transporturile maritime au jucat un rol tot mai mare în schimburile comerciale. Acest drum tradiţional a fost treptat depăşit. Până în secolul al 10-lea, adică pînă în timpul dinastiei Song, „Drumul Mătăsii” nu a mai fost folosit în scop comercial. „Drumul Mătăsii” a îndeplinit de-a lungul civilizaţiei mondiale un rol important. În ultimii ani UNESCO a lansat noul program de cercetare a Drumului Mătăsii, apreciindu-l pe acesta drept o cale pentru promovarea dialogului şi schimburilor dintre Est şi Vest.