Regele Yeong-yang al Goguryeo a fost al 26-lea rege al dinastiei, şi a domnit între 590 şi 618, ultimul an de domniei fiind şi anul morţii sale. A fost fiul cel mare al regelui Pyeongwon.
Este cunoscut pentru reprimarea unei serii de invazii ale dinastiei chineze Sui, între anii 598 şi 614, cunoscute sub numele de Războaiele Goguryeo-Sui. A respins patru campanii chineze conduse de împăraţii Wendi şi Yangdi, inclusiv marele asalt din 612, în timpul căruia mai mult de un milion de soldaţi chinezi au invadat teritoriul Goguryeo.
Dinastia Sui, 581-618
Samguk Sagi relatează că regele Yeong-yang avea o carismă ca nimeni altul şi un caracter mărinimos, iar „alinarea suferinţelor şi liniştea oamenilor au devenit scopul său principal” (Samguk Sagi, “Analele Goguryeo”, vol. 19). Tatăl său l-a numit prinţ moştenitor în anul 566, şi a trecut pe tron în 590, după moartea acestuia.
Samguk Sagi
Domnia lui Yeong-yang s-a desfăşurat într-o perioadă în care rivalitatea dintre cele trei regate, Goguryeo, Shilla şi Baekje era foarte mare, iar China era unificată de dinastia Sui. Iniţial regele a menţinut relaţii cordiale cu dinastia chineză, primind de la împăratul Wendi înfeudarea ca rege al Goguryeo şi recunoaşterea acordată de către dinastiile chineze monarhilor deplini. În acelaşi timp a întărit relaţiile cu triburile din nord, Khitan şi Mohe, ca şi pregătire a războiului cu China început de tatăl său, regele Pyeongwon.
Împăratul Wendi al dinastiei Sui, 581-604
În 598 însă, împăratul Wendi a fost deranjat de incursiunea armatei Goguryeo în peninsula Liaodong, regiune pe care dinastia Sui o reclama. Acest afront, combinat cu ambiţiile geopolitice ale dinastiei chineze de a restabili hegemonia avută de dinastia Han, a provocat o invazie de 300.000 de oameni ai lui Wendi în acelaşi an. Invazia Sui-ului a fost distrusă de boli şi de vreme (o furtună cumplită a produs mari pagube flotei chineze).
Împăratul Yangdi al dinastiei Sui, 604-618
În anul 607, împăratul Yangdi află că Goguryeo era în contact cu Qiren Khan (?-609), kahn al tribului turc de est, alt stat aparent vasal al Sui, şi decide să atace Goguryeo cu o armată uriaşă, de 1.133.800 de oameni, pe uscat şi pe ape, cinci ani mai târziu. Şi de această dată regatul coreean reuşeşte să câştige, cea mai notabilă bătălie fiind Bătălia de la râul Salsu, condusă de generalul Eulji Mundeok.
Generalul Eulji Mundeok (?-?) şi Bătălia de la râul Salsu (612)
Anii 613 şi 614 au marcat alte campanii fără succes comandate de împăratul Yangdi. Când regele Yeong-yang a decis să nu apară la curtea regală Sui (aşa cerea statutul de stat vasal), o altă invazie fusese plănuită, dar a fost şi ultima, deoarece turbulenţele interne ale dinastiei chineze au dus la căderea Sui-ului în 618.
Acelaşi an a marcat şi moartea lui Yeong-yang, iar fratele său vitreg, Go Geun-mu i-a luat locul, devenind regele Yeong-nyu.
Între timp Goguryeo a atacat regatele vecine, Shilla şi Baekje într-o încercare ratată de a reclama regiunea Seul-ului de azi. Shilla, atacată atât de Goguryeo cât şi de fostul lor aliat, Baekje, a cerut ajutor de la Sui, şi avea să se alieze mai târziu cu succesorul Sui, dinastia Tang, unind părţi din peninsulă în 668.
Regele Yeong-yang a ordonat scrierea compilaţiei istorice Sinjip (신집) din care astăzi nu mai există copii.
Sursa: Wikipedia
Este cunoscut pentru reprimarea unei serii de invazii ale dinastiei chineze Sui, între anii 598 şi 614, cunoscute sub numele de Războaiele Goguryeo-Sui. A respins patru campanii chineze conduse de împăraţii Wendi şi Yangdi, inclusiv marele asalt din 612, în timpul căruia mai mult de un milion de soldaţi chinezi au invadat teritoriul Goguryeo.
Dinastia Sui, 581-618
Samguk Sagi relatează că regele Yeong-yang avea o carismă ca nimeni altul şi un caracter mărinimos, iar „alinarea suferinţelor şi liniştea oamenilor au devenit scopul său principal” (Samguk Sagi, “Analele Goguryeo”, vol. 19). Tatăl său l-a numit prinţ moştenitor în anul 566, şi a trecut pe tron în 590, după moartea acestuia.
Samguk Sagi
Domnia lui Yeong-yang s-a desfăşurat într-o perioadă în care rivalitatea dintre cele trei regate, Goguryeo, Shilla şi Baekje era foarte mare, iar China era unificată de dinastia Sui. Iniţial regele a menţinut relaţii cordiale cu dinastia chineză, primind de la împăratul Wendi înfeudarea ca rege al Goguryeo şi recunoaşterea acordată de către dinastiile chineze monarhilor deplini. În acelaşi timp a întărit relaţiile cu triburile din nord, Khitan şi Mohe, ca şi pregătire a războiului cu China început de tatăl său, regele Pyeongwon.
Împăratul Wendi al dinastiei Sui, 581-604
În 598 însă, împăratul Wendi a fost deranjat de incursiunea armatei Goguryeo în peninsula Liaodong, regiune pe care dinastia Sui o reclama. Acest afront, combinat cu ambiţiile geopolitice ale dinastiei chineze de a restabili hegemonia avută de dinastia Han, a provocat o invazie de 300.000 de oameni ai lui Wendi în acelaşi an. Invazia Sui-ului a fost distrusă de boli şi de vreme (o furtună cumplită a produs mari pagube flotei chineze).
Împăratul Yangdi al dinastiei Sui, 604-618
În anul 607, împăratul Yangdi află că Goguryeo era în contact cu Qiren Khan (?-609), kahn al tribului turc de est, alt stat aparent vasal al Sui, şi decide să atace Goguryeo cu o armată uriaşă, de 1.133.800 de oameni, pe uscat şi pe ape, cinci ani mai târziu. Şi de această dată regatul coreean reuşeşte să câştige, cea mai notabilă bătălie fiind Bătălia de la râul Salsu, condusă de generalul Eulji Mundeok.
Generalul Eulji Mundeok (?-?) şi Bătălia de la râul Salsu (612)
Anii 613 şi 614 au marcat alte campanii fără succes comandate de împăratul Yangdi. Când regele Yeong-yang a decis să nu apară la curtea regală Sui (aşa cerea statutul de stat vasal), o altă invazie fusese plănuită, dar a fost şi ultima, deoarece turbulenţele interne ale dinastiei chineze au dus la căderea Sui-ului în 618.
Acelaşi an a marcat şi moartea lui Yeong-yang, iar fratele său vitreg, Go Geun-mu i-a luat locul, devenind regele Yeong-nyu.
Între timp Goguryeo a atacat regatele vecine, Shilla şi Baekje într-o încercare ratată de a reclama regiunea Seul-ului de azi. Shilla, atacată atât de Goguryeo cât şi de fostul lor aliat, Baekje, a cerut ajutor de la Sui, şi avea să se alieze mai târziu cu succesorul Sui, dinastia Tang, unind părţi din peninsulă în 668.
Regele Yeong-yang a ordonat scrierea compilaţiei istorice Sinjip (신집) din care astăzi nu mai există copii.
Sursa: Wikipedia
0 comments:
Trimiteți un comentariu